10 Citate inspiraționale pentru o viață frumoasă

♥️♥️♥️

 ''Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.'' Domnul Iisus Hristos

♥️♥️♥️

„Tu nu eşti creat pentru pământ, ci pentru cer. După ostenelile şi grijile vieţii, ridică-te sus cu mintea şi cu inima, revarsă-ţi înaintea lui Dumnezeu sufletul în rugăciuni şi mulţumiri. Roagă-te! Aceasta este datoria ta, slava ta, fericirea ta. De la muncă, treci la rugăciune, de la rugăciune la muncă! Roagă-te şi munceşte! începe şi sfârşeşte-ţi ziua cu Dumnezeu.” (Părintele Arsenie Boca)

♥️♥️♥️

''Puterea de a fi tu însuți într-o lume care încearcă în permanență să te schimbe este una dintre cele mai mari realizări din viața ta.'' (Ralph Waldo Emerson)

♥️♥️♥️

''Cântă și mergi mai departe, la capătul drumului te așteaptă Dumnezeu.'' (Fericitul Augustin) 

♥️♥️♥️

''Atașează-te de cei care te pot face mai bun și primește-i pe cei care, la rândul tău, ii poți face mai buni.'' (Seneca)

♥️♥️♥️

''Cel care cunoaște atât de puțin natura umană încât caută fericirea prin schimbarea a tot ce îi stă în putere cu excepția propriei lui dispoziții, își va risipi viața în eforturi zadarnice. '' (Samuel Johnson)

♥️♥️♥️

"Cred că numai în adevărul evanghelic îşi poate găsi omul liniştea de suflet." (Valeriu Gafencu)

♥️♥️♥️

'Nu judeca fiecare zi după recolta ce ai recoltat, ci după semințele pe care le-ai plantat.'' (Robert Louis Stevenson)

♥️♥️♥️

''Scopul artei este acela de a șterge praful vieții

 cotidiene de pe sufletele noastre. '' (Pablo Picasso)

♥️♥️♥️

''Oriunde ar fi educat copilul, asupra caracterului său se răsfrâng im­presiile din locul unde a crescut – și însăși casa, curată, aranjată cu gust, cu ornamente simple și situată într‑un loc plăcut are o înrăurire nepre­țuită asupra educației copiilor." (Sfânta Muceniță Alexandra) 

Înainte de toate...

 Suflete al meu, pari rătăcit..

Te văd oprit la tarabele cu bijuteriile lumii...ești atât de atras de strălucirea lor încât ai uitat să privești în sus. Acolo strălucește steaua care trebuie să te călăuzească spre Betleem..Zilele sunt puține, nu le trăi greșit..lasă deșertăciunea acestei lumi, care mereu te-a înșelat promițându-ți fericirea, adu-ți aminte de acea flacără mică și plăpândă care a pus-o Hristos în inima ta cândva. Nu o uita, nu o lăsa să se stingă. Adevărata fericire vine de la Dumnezeu. 

 În aceste zile care au mai rămas până la sărbătoarea Nașterii Mântuitorului Hristos îmi doresc foarte mult:

🔹Să mă spovedesc și să mă împărtășesc

🔹Să citesc în fiecare zi capitolele 5, 6 și 7 din Evanghelia după Matei 

🔹Să mă rog

🔹Să citesc o carte bună, ziditoare

🔹Să reduc cât de mult timpul petrecut pe telefon 

🔹Să îmi îndrept inima către Dumnezeu

💙💙💙

Lacrimi pentru o mamă

Pe când locuiam în Vyronas, peste drum de noi stătea un cuplu de tineri. Soțul era polițist și soția, funcționar. După ce-au dobândit primul copil, femeia aceasta, pentru că nu avea rude sau cunoscuți care să o ajute, alerga de una singură să le facă pe toate, să gătească, să se îngrijească de copil, de casă, să fie la serviciu, și era în permanență cu un suspin pe buze.

Doi ani mai târziu i-a apărut o tumoare la nas. Când analizele au arătat că era cancer, m-a rugat să o însoțesc la sfânt. Am intrat singur in chilie și, după ce i-am vorbit despre ea, mi-a răspuns:

-Omul pățește asemenea lucruri din pricina supărării. Nu văd să trăiască mult...Spune-i să intre.

-De ce te superi copila mea? Supărarea ți-e de vină! Ai grijă să te vadă medici buni. 

I-a citit o rugăciune și a plecat. Când am rămas singuri, am văzut cum lacrimi i se rostogoleau din ochi în timp ce se ruga cu glas scăzut. După puțin, am prins curaj și l-am întrebat:

- Sfinte părinte al meu...de ce, ce-ai văzut?

-Din păcate o să plece repede și o să-și lase copilul orfan! 

Femeia aceasta provenea dintr-o familie foarte bună, cu un suflet sensibil. Voia să nu-i scape nimic, să le facă pe toate cum trebuie, fiind mereu încordată. După șase luni de la această vizită a adormit pentru totdeauna și și-a aflat liniștea, lăsând în urmă grijile și chinurile lumii de aici. 

Extras din Cartea Sf. Porfirie Kavsokalyvitul, Strigați-mă, și vă voi ajuta. 

Împrăștierea minții

 În după-amiaza aceasta pregăteam cina. Din senin, mi-a venit un sentiment de antipatie față de ceea ce făceam. Am recunoscut starea și imediat "am luat-o de urechi" linșitindu-mă și căutând plăcerea în activitatea mea. 

Deseori noi gospodinele avem aceste sentimente de antipatie și împrăștiere a minții când vine vorba de sarcinile noastre. Te apuci de o treabă și apoi te gândești, oare nu ar fi altceva mai interesant de făcut? Sau lucrezi și la jumătatea timpului deja te gândești la alt obiectiv de pe lista ta. Nu ai odihnă în ceea ce faci iar la sfârșitul serii când pui capul pe pernă îți pare că nu ai realizat nimic prea important. 

Când îți vor veni aceste sentimente, recunoaște-le și respinge-le. Încetinește ritmul din inima ta. Concentrează-te pe ceea ce faci și caută bucuria. Creezi frumusețe, armonie, creezi bunăstarea casei tale. Fii mulțumită și odihnește-te în decizia ta. 

Seara va veni și odată cu ea clipele de odihnă. De acum te poți bucura de roadele muncii tale. Ai muncit suficient. În liniștea aceea, nu uita să ii mulțumești lui Dumnezeu pentru toate câte au fost și pentru că ți-a purtat de grijă ca un părinte iubitor.

Un gând pentru luna iunie

    

 Sâmbătă seara am rămas singură acasă, prima dată în 2 ani de când le avem pe fetițe. Mama și cu soțul meu au ieșit în parc cu copilașii.

     Îndată ce au ieșit pe ușă mi-am pus căștile în urechi, am pornit un videoclip de pe YouTube și m-am apucat să aspir. Eram foarte grăbită să fac curățenie ca mai apoi să am timp și pentru o baie. În timp ce spălam podeaua, în gând imi treceau toate treburile pe care aș mai fi putut să le fac dacă aș fi avut mai mult timp. M-am oprit și mi-am răspuns în gând: ce-ar fi să fii recunoscătoare pentru câte ai reușit să faci până acum? Ce-ar fi să spui: sunt mulțumită și bucuroasă pentru că am reușit să fac atâtea lucruri până la ora aceasta! Adunate de la inceputul zilei, chiar erau multe!

     Mai târziu după ce toți au adormit, am mers în bucătărie și am călcat câteva haine pentru ziua de duminică. Am reflectat puțin la comportamentul meu din acea zi. Mi-am propus ca de-a lungul lunii iunie să spun mai des: "sunt mulțumită pentru că, sunt bucuroasă că astăzi ". 

     Cred că noi mamele avem nevoie de exercițiul acesta. Dumnezeu ne-a înzestrat cu puterea de a face multe lucruri și acesta este un lucru foarte minunat. Dar să nu uităm în graba noastră să avem și o inimă mulțumitoare.  Făcând așa ne vom păzi de întristare, nemulțumire, cârtire. 

Fetelor, ne străduim împreună ca de astăzi să spunem mai des: "sunt mulțumită pentru că?"🤍🤍🤍

Scumpă mămică

Sunt 9 ani de când Dumnezeu m-a învrednicit să fiu mamă. Copii cresc și îmi place să cred că și eu cresc în înțelepciune pe lângă ei. Nu-i o meserie ușoară. Privind în urmă văd cum m-am maturizat de-a lungul anilor, și oh, cât de tare m-au scuturat acești doi ani de când sunt mamă de gemene. 

Vreau să las aici câteva sfaturi pentru tinerele mame. Câteva lecții pe care eu le-am învățat de-a lungul anilor. Uneori o conversație cu o prietenă (chiar și virtuală) te poate ajuta să te simți mai liniștită și mai destresată.

♥O relație corectă cu Dumnezeu Da draga mea, înainte de toate ai nevoie sa te ocupi de sufletul tău. Caută-ți un duhovnic bun, spovedește-ți cât mai des neputințele (cam o dată la 3 săptămâni), împărtășește-te! Având o rânduială în viață ta spirituală vei vedea viața mai corect și te vei păzi de multe frustrări venite din afara casei tale.

♥ Simplifică-ți viața! Citește cărți sfinte despre viața de familie și nu numai. De exemplu, te sfătuiesc să ai cărțile Sfântului Paisie Aghioritul. O astfel de lectură te ajută să ai o viziune sănătoasă asupra vieții și să nu simți nevoia să mergi după toate curentele și trendurile dictate de lumea aceasta. Vei fi mai puternică și încrezătoare mergând pe drumul credinței și îți garantez că acest lucru întotdeauna îți va aduce odihnă sufletească.

 ♥Odihnește-te  Cred că lipsa somnului este cel mai mare dușman al mamelor. Trezitul de multe ori pe noapte ne face ca ziua să fim depresive, deznădăjduite, să nu mai vedem luminița de la capătul tunelului. În astfel de zile trebuie, ascultă-mă, trebuie să te odihnești.  Nu contează dacă vei întârzia puțin cu cina ba chiar nu este o tragedie dacă veți mânca o omleta și sandviciuri la cină. Roagă-i pe membrii familiei să te înțeleagă că sunt unele zile în care ai nevoie să te pui pe picioare. Crede-mă, când te vei trezi le vei face pe toate cu alți ochi și mult mai rapid.

♥ Discută cu o prietenă Dacă ai o prietenă care este și ea mămică sau poate admiri în taină o mamă, fă-ți curaj și vorbește cu ea. S-ar putea să rămai surprinsă să afli că și ea are aceleași neputințe ca tine, ca pe unele le-a depășit și vorbind cu ea te va ajuta să le depășești și tu. Și casa ei este de cele mai multe ori un haos, și ea își compară în taină copilul cu alți copii și ea are gânduri că nu este o mamă suficient de bună,  stări de deznădejde, de lipsă de sens și ea are ieșiri pe care le regretă în clipa pe care le-a și rostit. 

♥ Ieși zilnic afară Dacă locuiești la casă, ești foarte norocoasă. În schimb dacă stai la bloc și îți petreci mult timp închisă în casă cu copii trebuie să ai grijă că acest lucru te va afecta. Trebuie să ieși zilnic la aer, ai nevoie de mișcare, să îți aerisești gândurile. Faceți plimbări cu întreaga familie, sau chiar și singură dacă poți.  Acest lucru te va ajuta foarte mult să vezi viața într-o lumină mai bună.

♥ Adaptează-te la momentul curent din viața ta Să zicem că poate îți dorești să gătești numai bunătăți pentru copii tăi, dar viața ta este foarte aglomerată și tu ești frântă de obosită. Lasă garda jos. Simplifică. Caută rețete simple sau dacă nu: omletă, macaroane cu brânză, orez cu ton, o friptură simplă cu o salată, o mămăliguță, crenvurști sau chiar și pizza congelată. Da! Și acestea sunt foarte bune.Va veni și vremea mâncărurilor festive, acum trebuie să știi să dansezi pe acest ritm. Ești o mamă foarte bună!

♥ Practică recunoștința Te sfătuiesc să ai un mic jurnal în care să îți notezi seara înainte de culcare toate motivele tale de recunoștință. Pâinea de pe masă, sănătatea celor dragi,  haine curate, serviciul soțului, puterea de a crește copii. Făcând aceasta cât mai des vei fi mai atentă în timpul zilei la aspectele pozitive din viața ta.

 ♥Timp pentru tine Deseori se întâmplă ca noi mamele să fim atât de implicate în creșterea copiilor încât să renunțăm la a ne mai gândi prea mult la noi. Si atunci apar undeva frustrările. Și când avem timp, ni-l petrecem pe telefon, uitându-ne la ce fac alții cu viata lor. Fii atentă la timpul tău liber și elimină distracțiile dăunătoare. În loc de jumătate de oră pe Instagram, seara, înainte de culcare, dezactivează datele mobile și citește câteva pagini din cartea aceea pe care ți-ai dorit-o. Și ziua dacă ești cu adevărat sinceră cu tine vei vedea că se mai găsesc câteva clipe și pentru tine. Câteva minute de lectură sau de rugăciune, o baie pe cap, o manichiură, câteva exerciții fizice, timp pentru tine. Bucură-te de ele!

🤍🤍🤍

Te îmbrățișez și îți spun: ești valoroasă, munca ta este foarte valoroasă. Crești o nouă generație și chiar dacă acum pare că te zbați fără sens, munca ta va rodi negreșit într-o bună zi. Dumnezeu nu te va lăsa!

Leac împotriva stărilor sufletești rele

• Bem apă sfințită 
• Ne ungem cu mir
• Ne facem cât mai des sfânta cruce
• Ieșim la plimbări pe afară sau dacă nu putem atunci aerisim casa cât mai des.
• Nu credem toate gândurile rele, nu ne asumăm toată starea sufletească în care ne aflăm. Dacă credeți în Dumnezeu atunci știți cine îi stă împotrivă! De cele mai multe ori acela este și pricinuitorul tulburărilor noastre sufletești!
• Dacă după câteva zile tot așa ne simțim înseamnă că sufletul nostru are nevoie de o spovedanie! Mergeți cu încredere la singurul care poate naște în sufletul nostru bucuria:  Iisus Hristos.

Fetelor, voi ce faceți când aveți stări sufletești rele?

 

O inimă odihnită

 File din caietul inimii mele

Inima mea tânjește după Dumnezeu. Am fost atât de ocupată în ultima vreme încercând să fac cât mai multe lucruri, cât mai eficient, cât mai rapid. Hainele copiilor pentru sezonul rece, pregătirea pentru noul an școlar, zacusca și legumele pentru iarnă, treaba nesfârșită de acasă. Sunt recunoscătoare cu adevărat pentru că am reușit să fac atât de multe și totuși... inima mea nu are odihnă.

De ceva timp m-am luptat cu niște gânduri. Orice făceam, gândurile îmi spuneau: nu, nu este destul de bine! Nu faci suficient! Mergeam în cămară să iau o plasă, gândurile îmi spuneau: uite ce-i aici! Trebuie să faci ordine! Ah, le răspundeam, voi face, imediat voi veni și aici. În orice aspect al vieții mele acel cineva îmi spunea: nu-i destul, cum ai uitat asta, ce fel de mamă și soție ești?! Nu pot să zic ce munte de întristare purtam în mine din cauza acestor gânduri.

Culmea este că gândurile acestea nu veneau deloc când venea vorba de Dumnezeu. Reușisem să intru într-o stare de alertă încât nu mai aveam dispoziție de a citi ceva frumos și nici timp de rugăciune. Timp de rugăciune.

Știu prea bine că aceste gânduri sunt de la vrăjmașul. Când petreci toată ziua în gânduri că nu ești suficient de bun, că nu faci destule, că ești așa și pe dincolo și tu te simți ca un cal în cursă și în inima ta nu este odihnă, atunci fii sigură că nu ești în palma cui trebuie.

Bine este sa fii harnic. Dar cu o condiție. În hărnicia ta sa nu îl dai la o parte pe Dumnezeu. Omul este făcut să fie în comuniune cu Dumnezeu și când rupe cu mâna lui aceste legături se creează dezechilibre în inima lui. Dar îi mulțumim Lui pentru glasul conștiinței. Pentru că încă bate la inima noastră și spune: nu trăiești bine copilul meu!

Să facem și noi precum călugărul acela din pateric! Să lucrăm cu hărnicie, dar de-a lungul zilei să avem mici pauze pentru scurte rugăciuni. Părintele meu îmi spunea: "oprește-te în fața icoanelor când le vezi și spune un Tatăl Nostru. Lasă atunci treaba din mână și spune o rugăciune. "

Să pleci puțin genunchii nu este o pierdere de timp. Chiar dacă gândul îți spune asta. Tu știi ce e bine.

În speranța că inimile noastre vor dobândi de acum odihna după care tânjesc, vă îmbrățișez!

Noapte

Ma bucur ca..

Am un blog descoperit de putini oameni, nu e cine știe ce, dar e o firimitura din viata mea, mi-e drag și îmi place sa îmi aduc aminte ce făceam acum câțiva ani. Lucruri neplăcute se întâmplă și în viata mea, nu le așez aici decât foarte rar, e plina lumea de tulburări și apoi fiecare interpretează diferit. Ce îl zidește pe unul pe altul îl sminteste. Nu vreau sa tulbur pe nimeni, nici chiar pe mine. Mi-am promis ca în momentul în care voi simți tulburare din partea blogului îl voi șterge. La fel am făcut si cu Facebook și cu Instagram. Nu ma zideau cu nimic, asa ca duse au fost.
Nu îmi doresc sa fiu inspirație pentru cineva, sa dau lecții, sa dau sfaturi. Nu ma pricep la asta, de aceea lipsesc de pe blogul meu astfel de postări. Îmi doresc sa fiu un om cât mai simplu, sa învăț de la Dumnezeu. Mai bine sa știe Dumnezeu de mine, decât sa fiu în atenția oamenilor. Când eram copil stăteam la masa bunicii mele, cu fata spre geam și ii citeam din Biblie. Mereu găseam cuvântul smerenie și ma întrebam, oare ce înseamnă? Am 32 de ani și încă visez sa înțeleg taina acestui cuvânt.
Visul meu este sa las o fărâmă de rai în inima copiilor mei. Dacă as reusi asta, sa știu ca măcar puțin i-am ajutat sa fie ei lumina în lume, as îndrăzni sa spun ca am lăsat și eu un bine pe lumea aceasta. Dar asta numai înaintea lui Dumnezeu voi afla.. Dupa mine, îmi pare ca nici o fapta buna nu am. Dumnezeu le va cântări pe toate.
O viata simpla dar trăită pe placul Celui ce m-a zidit, e tot ce îmi doresc.

Despre puterea lui: Ce mai faci?

O noua postare din moara gândurilor mele:)

       Sâmbătă dimineață eram cu Arseniucu (bebe) în sufragerie și îl alaptam. Pe fundal mergea radio Trinitas...nu știu cum se numea emisiunea, nici nu am reținut numele invitatului, știu doar ca era un doctor în acupunctura. Vorbea atât de frumos încât mi-a mers direct la inima. Imposibil sa reproduc exact vorbele lui dar notez ideea. Spunea ca o fapta buna poate sa însemne sa întrebi pe cineva ce mai face și sa aștepți cu adevărat răspunsul. Zicea: eu de multe ori îi întreb pe oamenii care îmi spun ce mai faci: chiar vrei sa știi cu adevărat?Pentru ca uneori când mă apuc sa le spun ce mai fac văd ca într-un minut ar vrea sa o ia la fuga....

Si uite asa am rămas pe gânduri..
       Duminica după terminarea Liturghiei mă întâlnesc cu o prietena draga. Ii spun: ai mai slăbit! Ea îmi spune: pai se poate din cauza atâtor probleme...apoi ne apucam sa vorbim...ea îmi povestește avalansa de ispite și supărări din viata ei. În același timp Irina constata ca nu mai are cu cine sa se joace. O întrerup pe prietena mea, îi arat un băiețel Irinei, apoi îi spun sa continue. Îl aud pe părintele nostru în boxa de afară cum tine un cuvânt. Atinge exact un subiect care mă interesează în ultima vreme. Îmi vine sa-i spun prietenei mele, hai sa ne apropiem, apoi mă cert în gând si îmi spun: Nu, acum o ascult pe ea! Apoi din nou Irina, o randuiesc repede si in acelasi timp observ ca s-a trezit si Arsenie..
       In tot timpul acesta în care mintea mea cauta sa mă tragă în toate direcțiile eu mă sileam sa fiu acolo pentru prietena mea, sa-i arat ca imi pasa, sa îi dau un sfat.

       Mai spre seara intru pe Facebook și văd de la ea o fotografie cu un buchet de narcise:) și cu mesajul Mulțumesc! Apoi tot ea postează în pagina ei o imagine haioasa in care scria Un prieten este acea persoana care te întreabă ce mai faci și sta și așteaptă răspunsul tău. Ce minunat! Se pare ca micul meu efort de a fi prezenta cu sufletul a fost resimțit de prietena mea.

Ca sa nu mai povestesc ca mă sunase saptamana trecuta o mătușa tot cu gândul acesta frumos de a mă întreba: Ce mai faci? Cum sunteti? Am simtit-o atât de prezenta, cinstita, bucuroasa, simpla încât după ce am închis telefonul mult timp mi-a rămas așa o bucurie, un sentiment frumos.

Ce putere are un Ce mai faci? spus cu toată inima, nu-i asa? 

 O săptămână frumoasa cu bucurii, mulțumire, și putere de a face binele!!!

  Andreea

Un gand pentru..

Ziua de astazi si pentru toate momentele in care traiesc anapoda, ancorata in cine stie ce nimicuri, uitand de Dumnezeu, de familie, de tot ce-i sfant si pur in viata mea: