luni, 24 decembrie 2018

24 decembrie 2018

Cu tot dragul, 
va trimit o frumoasa felicitare de Crăciun și va urez tuturor sa aveți parte de un Crăciun plin de bucurie!! Harul sărbătorii sa fie cu voi!
Va îmbrățișez!!! 

duminică, 23 decembrie 2018

Am copt

În noaptea aceasta 3 tăvi mari de fursecuri din fulgi de ovăz pentru colindătorii din noaptea de ajun. Intenționez sa fac luni dimineață și o negresa de post a la Jamila. Sunt foarte frumoase zilele acestea și încărcate de bucurie!
 





miercuri, 19 decembrie 2018

Meniul de Craciun



Platou cu aperitive reci
Salata de boeuf
Supa de pui cu tăiței
Sarmaleee
Friptura de porc
Piure de cartofi
Murături(castraveți, gogoșari)

Prajitura Deliciu
Prăjitură Dulcineea
Prăjitură cu mere și crema galbena/sau cozonac de la mama

Voi ce pregătiți pentru marea sărbătoare?

duminică, 9 decembrie 2018

Seara de film

Daca va este dor sa vedeți un film frumos va recomand cu toată caldura The Magic of Ordinary Days. Un film despre dragoste, despre lepădarea de sine în viata de familie și ce foloase poate aduce. Mi-a plăcut foarte mult!
Astept sa îmi povestiți cum vi s-a părut!

vineri, 7 decembrie 2018

Perle perlute


Sunt în cămară, cocoțata pe un scaun. Caut un caiet și în același timp închei asa conversația cu cumnata mea: bine draga mea, spor la munca!
Irina e prin apropiere și după ce închid telefonul îmi spune:
De ce ii spui sport la munca?
Eu(zâmbesc) :Pai, asa se spune, spor la munca!     
Iri: Nuu, nu sport la punga! Sport la munca!!!!
O vai! 😁🐒🤸

marți, 4 decembrie 2018

10 euro

Pe vremea când trăia tata ii plăcea tare mult sa gătească. Fura rețetele numai din ochi! Era un bucătar foarte bun! Îmi vine sa rad și acum când îmi amintesc ca uneori ma dădea pe spate cu mâncărurile lui și ii ziceam: mmmmm, tata!!! Cum ai făcut asta?!
Și raspundea: lasa 10 euro pe masa și îți spun reteta:) ) )
Oo, ce plăcut este sa îmi amintesc de el!
Dragele mele după ce încercați și voi salata mea de ciuperci o sa îmi dati dreptate ca ne-a ieșit o salata de 10 euro:)
 

Avem nevoie de :
 1 kg ciuperci
 2 castraveți murați
 2 cepe roșii,
maioneza de post
sare, piper.
Cipercile se curata, se spala, se fierb 7 minute. Adăugăm si o lingura de sare în apa la fierbere. Se scurg și se lasă la răcit. Când s-au răcit se strâng bine în mana sa eliminam apa din ele. Apoi se feliază subțiri și se pun într-un bol.
Ceapa se curata și se taie cubulețe. O punem în castron împreună cu ciupercile. Castraveții murați, la fel, cubulețe, peste ciuperci și ceapa.
Se adaugă maioneza după gust, sare și piper.
                         Înger la masa!! 😊

luni, 3 decembrie 2018

Curatenia de Craciun 2018



  • de indepartat panzele de paianjeni
  • de spalat toate geamurile 
  • de spalat si de calcat toate perdelele+ de sters garnisele de praf
  • curatenie in balcoane: sufragerie, loja si camera lui Arsenie
  • de curatat toate candelabrele, aplicile
  • de sters praful sus pe mobila s+c.A.
  • de sortat jucariile si de daruit copiilor saraci pe cele cu care nu se mai joaca Irinuca
  • de spalat sub canapele si sub servanta din sufragerie
  • ordine in vitrina de la sufragerie+ c.A.
  • de aranjat frumos cartile din biblioteca
  • de spalat toate usile din casa+ cumpar covoraș nou la intrare și o craciunita
  • de curatat pantofarul si de pus în el doar incaltamintea de sezon
  • de sters intrerupatoarele, prizele
  • Sa aduc lavabilul din boxa si sa retusez holul, unde l-au murdarit copii
  • de programat toate covoarele la spalatorie in perioada 10-15 dec.
  • de spalat baile
  • de curatat bucataria 
  • de spalat frigiderul
  • curatenie in camara
  • putina ordine la haine
  • de calcat fata de masa pentru masa de Craciun
  • in apropierea sarbatorii de sters praful, aspirat, spalat pe jos in toata casa
  • de spalat candelele cu o zi înainte de ajunul Craciunului
  • de DECORAT CASUTA!:)
Cam aceasta este lista mea, sper sa reusesc tot ce mi-am propus. Îmi place foarte mult sa fac curatenie generala inainte de marile sarbatori, desi ceva imi spune ca anul acesta va fi o provocare sa ma strecor printre micile dorinte ale ingerasilor mei. Dar, nu-i nimic, le randuim noi pana la urma.
Voi aveti vreun plan de curatenie? 

sâmbătă, 24 noiembrie 2018

Ne pregatim

     Maine avem un eveniment deosebit!Vom fi nași la o boboleata mica și gingasa și rozz. Aștept momentul botezului cu mari emoții!
     Saptamana aceasta am fost ocupați cu căutările prin oraș după rochița, paltonas, caciulita, botosei miciii, pe care i-am cautat îndelung, dar a meritat efortul. Îmi place ce am găsit, cu siguranță va arata ca o printesica:

     Pentru mine nu m-am ostenit deloc, voi purta rochița cumpărată pt ultimul eveniment la care am fost. Îmi place cum ma prind culorile la tenul meu alb și părul castaniu. 

     Astept cu nerăbdare și bucurie ziua de mâine!! 




luni, 19 noiembrie 2018

Dor de tata

     Maine e ziua băiețelului nostru. În seara aceasta povesteam cu soțul meu despre nașterea micuțului. Incercam sa ne amintim de primele momente de după naștere. Eu nu îmi amintesc prea multe. Decât... Ca atunci când m-au dus cu targa din sala de nașteri în salon și am trecut pe hol, pe lângă toți cei dragi ai mei, am plâns.... Am plâns ca tata nu era printre ei, asa cum a fost la nașterea Irinei. Murise cu 3 săptămâni înainte sa nasc...
     Mai târziu mi-am cautat în cămară caietul de retete. Din greșeală, am scos o agenda veche, de la tata de acasă. În ea am găsit scrisul lui. Nume de lucrări, materiale de construcții, calcule... Tata era zugrav! Ce meșter extraordinar! Genul acela care își primea lucrările din vorba în vorba pentru ca era bun, foarte priceput și oamenii îl recomandau. Am mângâiat caietul și am plâns.
     Mi-am scos din mașină o tura de haine și când stăteam jos și le scuturam ma gândeam, de ce ma gândesc atât de mult la tata în seara aceasta, ce-i cu dorul acesta?
     Apoi am ieșit pe balcon sa întind rufele, am ridicat ochii spre cer și am izbucnit în plans: o inima mare, un Te iubesc, de la tatăl meu.
     Știu ca este de la el! Intr-o vara spălam pe jos în balcon și plângeam în hohote de dorul lui. Când m-am ridicat de jos și am privit cerul am văzut un nor mare în forma de inima. De la tata, pentru mine. Acesta este semnul nostru, o îngăduință de la Dumnezeu ca eu sa nu uit ca tata știe de mine și ma iubește de unde e.
Dumnezeu sa îl ierte pe tăticul meu!

joi, 18 octombrie 2018

Simplificarea garderobei

Nu știu cum sunteți voi, dar eu am hotărât ca trebuie sa fac câteva schimbări în garderoba mea. Problema principala este ca de cele mai multe ori când trebuie sa ies din casa, ma blochez de intrebarea: Acum, cu ce ma îmbrac?!
Nu se pune problema ca nu am haine, am, mulțumesc lui Dumnezeu. Problema este ca ele nu prea se potrivesc între ele. De exemplu, am fuste cu flori, tricouri cu flori, cu linii, cu bulinute. Când îmi cumpăr ceva am tendința sa aleg haine cu modele. :D Eu zic ca am suflet de artist. :)
Am tot văzut pe internet idei de simplificare a garderobei cum este aceasta pagina:
Eu nu port blugi, pantaloni dar am o fusta de blugi și câteva fuste negre, gri. 
Și mi-a plăcut mult și culoarea aceasta, marsala cred ca se numeste: 


Nu îmi rămâne decât sa scot zilele acestea hainele din dulap sa vad cine cu cine votează :)) si ce ar mai fi de cumparat în timp. Va pup!!!

miercuri, 3 octombrie 2018

Lucruri preferate: un colțișor drag din bucatarie


Îmi place sa am grija de căsuța noastră deși, recunosc, nu prea am talent la decorat. Aseară, am plecat singurica la o plimbare si după o ora m-am întors acasă cu ghiveciul acesta dragutel. L-am așezat în bucătărie, aproape de geam, sa ii meargă bine. Lângă el am pus fotografia cu tata pentru ca îmi este drag sa îl revad când stau dimineața la masa și îmi savurez cafeaua.:)

luni, 17 septembrie 2018

Zile de toamna:)

Am vrut sa scriu un jurnal dar timpul nu ma lasa:) Am pe foc o ciorbita de legume și mai vreau sa fac niște dovlecei pane. Bebelușii dorm și profit de asta sa fiu gata cu masa pana ajunge soțul de la serviciu.
Zilele noastre:
Rasfatul fiecarei zile:)si daca nu ar dauna as bea si noaptea:))
Ciresul de la geam

In sfarsit a sosit sezonul mancarurilor la cuptor:)
Apus de soare
Raman preferatele mele:)

Intr-o zi de sambata, la cabana bunicilor, ne-am bucurat de primele zile de toamna

Mami, am un cadou pentru tine:)
Frunzulite:)
Un ponei măricel cu fratiorul la desene:)

Zile frumoase si senine, pline de bucurii va doresc!
                                                                                        






duminică, 10 iunie 2018

luni, 5 martie 2018

Dimineti din luna martie si o reteta noua

Ce zi frumoasa!!Ma bucur ca in sfarsit a iesit soarele si casa este luminoasa:)Parca am si alta stare sa imi fac treburile. Daca mai am si o floare parfumata pe blatul din bucatarie si o ceasca de cafea nimic nu imi mai trebuie:))

Voi ce mai gatiti?:)Daaa...marea si vesnica intrebare!Ma gandeam sa va arat o reteta faina de chiftele de post pe care o mai fac in zilele in care pur si simplu nu mai stiu ce sa inventez.
 Avem nevoie de:

  • 1 pachet soia maruntita
  • 2 cepe potrivite
  • 3 cartofi
  • 2 morcovi
  • marar si patrunjel frunze(din belsug)
  • 4 linguri faina
  • sare, piper
  • susan
Se fierbe soia pana se umfla, apoi se scurge. Eu adaug la fierbere si o lingurita de vegeta de la fucs si putina sare altfel soia mi se pare fara nici un gust. Ceapa se curata, se rade si se stoarce. Cartofii si morcovii se curata, se fierb bine si se paseaza cu furculita, se amesteca apoi cu soia si cu ceapa, faina, verdeata si se adauga dupa gust sare si piper. Chiftelutele se formeaza cu mainile umede sa putem lucra mai usor. Se tavalesc prin susan si se pun la prajit in tigaia cu ulei incins. Pofta buna!:)








duminică, 4 martie 2018

Seara de film

Va recomand un film foarte foarte frumos pe care il puteti viziona cu intreaga familie. Ani la randul m-am gandit la el dar nu stiam cum se numeste:). Imi este tare drag si de fiecare data ma intorc cu inima in copilarie si in acele vremuri trecute dupa care multi inca jinduim:
                                                               Vizionare placuta:)



                                   

miercuri, 28 februarie 2018

Anii copilariei

"… omul intotdeauna se intoarce in copilaria sa… in cele mai intunecate momente.. in cele mai grele incercari…oriunde nu s-ar afla…oriunde nu s-ar gasi… sufletul sau intotdeauna va zbura spre casa copilariei…pentru ca acolo este mama… iar mama este ingerul alb al copilariei sale … Ceea ce nu intelege femeia moderna este ca casa ei …este linistea ei… este locul in care sufletul ei se odihneste… iar Dumnezeu a pus-o stapana peste casa… atmosfera pe care ea o creaza in casa va ramane pururea in sufletele pruncilor ei…
cand mama nu se mai gaseste in casa… atunci nici pruncul nu-si mai gaseste linistea… uneori o viata intreaga...
Barbatul se intoarce la femeia care ii aduce pace… pentru ca nimic nu odihneste sufletul barbatului …decat sufletul odihnit de femeie si linistea din casa sa…
Daca femeia nu aprinde focul… in casa e frig… iar frigul pustieste… insa daca barbatul nu taie lemne… femeia nu poate aprinde focul …
Acum casele au calorifere… nu mai face nimeni focul …nu mai taie nimeni lemne… si nici placinte pe vatra nu mai coace nimeni… alte vremuri… alti oameni… si alte placinte...
si totusi… toti avem un vis… in care o mama coace placinte pe vatra .. iar tatal taie lemne ... și un miros de pâine aburinda ne umple sufletul de ... acasa!"
                                                                                                                 text si fotografie Natalia Luchita

miercuri, 7 februarie 2018

Cand imi este greu..

Obisnuiesc sa ma retrag in dormitorul meu si acolo in fata icoanelor si a bibliotecii ma asez pe covor si imi iau "cartile mele".Avem destul de multicele carti duhovnicesti dar sunt cateva care imi face placere sa le recitesc si de fiecare data primesc aceeasi bucurie de la ele.. In ele gasesc intarirea cand simt ca inima mea este stapanita de manie, ori poate de nemultumiri, sau cine stie cate alte suparari mai poarta si inima aceasta a mea.
Una dintre cartile mele este "Cum iti sunt gandurile asa iti este si viata. Staretul Tadei de la manastirea Vitovnita". Recitesc cu mult drag aceste pagini: 


"La Mănăstirea Milkovo ați trăit cele mai frumoase clipe din viața dumneavoastră duhovnicească. Spuneți-ne ceva despre starețul acestei mănăstiri, Părintele Arhimandrit Amvrosie

Părintele Tadei:  Părintele Arhimandrit Amvrosie a fost un om cu viață sfântă. În timpul Revoluției (bolșevice, din Rusia) a fost îm­puș­cat în piept, și a suferit mult cu plămânii din prici­na a ceasta. Nu s’a vindecat niciodată, iar rana i-a în­les­nit tu­ber­cu­loza și a murit tânăr. 
A fost ucenic al vestiților Sta­reți din pus­tia Optinei; mai cu seamă, avea dragoste către Sfân­tul Amvrosie al Optinei, care l-a tuns în cinul mona­hi­cesc. Dintr’însul izvora o dragoste deosebită și netulburată. Do­bân­dise de la Stareții Optinei ceea ce aveau ei mai bun: dragostea. A introdus în viața sa această dragoste atot­cu­prin­zătoare. Era pur și simplu deosebit. Minuna prin dra­gos­tea sa pe oricine cu care stătea de vorbă sau care doar se afla în preajma lui. Niciodată nu s’a mâniat, nici măcar pe vreun monah sau frate, nici nu a spus vreodată cuiva un cuvânt rău. Răbda multe și le ierta totul. Toate grijile și proble­­mele le punea înaintea Domnului și numai Lui i se plân­gea. Se ostenea să împărtășească și fraților din obște această în­sușire, prin pilda proprie, și mulți au învățat de la el cum să pună în lucrare, în viața de zi cu zi, această dragoste atot­cu­prin­ză­toa­re, nepătimașă. 
Chiar eu am simțit această dra­gos­te de negrăit a sa, pe care a împărtășit-o și a­ce­lor frați care au dorit s’o primească drept moștenire. 
Când am ajuns la Mănăstirea Milkovo, cea dintâi as­cul­tare primită a fost să păzesc via. Și, pentru că îmi plăcea să dorm, am ațipit, iar hoții au venit și au prădat via. Când m’am trezit, am văzut că nu mai sânt struguri. M’am speriat și l-am așteptat cu tea­mă pe iconom să vină la vie. Acesta a venit, a văzut totul - și nu mi-a zis nici un cuvânt. Nimic! Strugurii din vie furați, iar el nu-mi spune nici un cuvânt! 
Ziua următoare a venit ia­răși și mi-a spus: „Tomușca (așa mă strigau când eram fra­te), Batiușca a blagoslovit să-ți dau o ascultare no­uă. Vei păzi oile și caprele pe islazul din preajma Moravei.” Și așa am ajuns cioban la oi. Dar și de data asta am greșit.
Mi s’a dat să învăț citirea din Ceaslov cât timp păzesc oile și caprele, iar eu, citind din Ceaslov, am ațipit iarăși. Când m’am trezit, am căutat să văd unde sânt oile și văd că rămăsese numai o capră bătrână. Toate celelalte dispăruseră pe undeva. M’am ridicat degrabă în picioare, să le caut unde sânt. Când colo, ele s’au dus pe ogor, au doborât gardul într’un loc, au intrat și au mâncat toată fasolea stăpânului acelui o­gor. Iar capra, când a văzut că eu alerg la oi, a pornit și ea să alerge în urma mea și cât pe ce să distrugă gardul cu to­tul. Stăpânul ogorului a văzut, după aceea, ce au făcut oile și caprele și, firește, s’a dus la mănăstire să se plângă părinte­lui arhimandrit. Acesta i-a spus iconomului să plătească stri­căciunea adusă proprietarului - și cu asta totul s’a în­che­iat. Nici unul dintre frați nu mi-a spus nici măcar un cuvânt (de mustrare), nici măcar unul! Ziua următoare a venit ia­răși iconomul la mine și mi-a zis: „Batiușca a blagoslovit o ascultare nouă pentru tine. De acum vei păzi vacile, pe celălalt izlaz.”
Dar istoria s’a repetat. Aveam șase vaci, iar printre ele se afla și una mai bătrână, căreia îi plăcea să se furișeze și să fa­­că stricăciuni. Cât timp am păzit vacile, le număram cu gri­­jă ca să nu repet aceeași greșeală. Aveam cu mine și Ceas­lo­­vul, și citeam din el din când în când. Și astfel, în timp ce ci­­team, vaca cea bătrână a reușit să se furișeze și să intre în grădina ce se afla nu departe de izlaz. În timp ce citeam, îmi aruncam uneori privirea la vaci și socoteam dacă sânt toa­te la număr. Odată, din întâmplare, le-am numărat cu a­ten­ție și am observat că vaca bătrână lipsește. Am în­lem­nit și am pornit să o caut. Când am privit prin grădini, vaca ajunsese deja la a treia dintre ele, ronțăise și călcase în picioare toa­tă varza. Stăpânul grădinii s’a plâns din nou și iarăși a venit i­conomul la mine. Noua ascultare a fost la trapeză și la biserică. 
Acestea sânt numai o parte din ispitele pe care Părintele Arhimandrit Amvrosie le-a acoperit cu dragostea sa cea fără de margini. Au fost atunci și altele, mult mai rele și mai dureroase, dar părintele arhimandrit a răspuns întotdeauna doar cu dragostea sa. Unui călugăr ce fusese cândva guvernator, prefect de gubernie - o persoană importantă în Rusia - îi plăcea mult să bea. Se întâmpla chiar să plece din mănăstire și să meargă în sat, și lipsea câte o săptămână. Trebuia ca Starețul să-l caute și să-l aducă înapoi. Bea și iar bea, iar părintele arhimandrit nu-i spunea nici măcar un cuvânt care să-l mustre pentru ce face - nimic! Acoperea totul cu dragoste, ca și cum nu ar fi fost nimic. Era vădit că rabdă și suferă din pricina tuturor acestora, dar nu ar fi spus nimănui nici măcar o vorbă despre asta. Venea întotdeauna cel dintâi la biserică, la slujbă, și ședea întotdeauna lângă scaunul de egumen. Se vedea că era pur și simplu istovit de griji, dar nu spunea nimic nimănui, așeza totul înaintea Domnului. Nu a pedepsit niciodată pe nimeni. Nu a avut nici măcar un gând rău față de nimeni, nici o privire aspră, nimic de felul acesta. Iubea pe fiecare așa cum era și se ruga lui Dumnezeu, ca să-l lumineze El pe acela. Prin pilda sa de viață învăța cel mai mult și stăruia ca prin pilda aceasta să aducă pe fiecare la calea mântuirii. Cu adevărat, Părintele Arhimandrit Amvrosie era un suflet deosebit, plin de dragoste și smerenie. Păcat că boala l-a luat prea din vreme din lumea aceasta."




Voi ce faceti cand sunteti suparate?Cum depasiti starile rele?

miercuri, 31 ianuarie 2018

Cuvant despre viata de familie


 "Atatea bunatati vin atunci cand sotii se inteleg, si atatea rele se intampla cand se sfadesc!Nici belsugul si bogatia, nici copii multi si buni, nici stapanirea si puterea, nici slava si cinstea - nici o bunastare nu-i poate bucura pe soti daca sunt certati. 
Sa pretuim mai presus de toate unirea de cuget din casa si sa facem totul pentru ca in casnicie sa se pastreze mereu pacea si linistea...Atunci si copii vor urma virtutii parintilor, si casa va propasi.
Acolo unde sotul, sotia si copii sunt uniti prin legaturile vitutii, intelegerii si iubirii, este si Hristos in mijlocul nostru."(Sfantul Ioan Gura de Aur)




joi, 4 ianuarie 2018

Cele mai frumoase sfaturi de la un tata

Scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă pentru fiica sa Margareta 


28 Noiembrie 2012

Să trăieşti Mimilica dragă, să fii bună, să fii bună pentru ca să poţi fii fericită!
Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că mai întâi nu pot fi iubiţi şi al doilea... al doilea, de! norocul şi celelalte pere mălăieţe, care se aseamănă cu el, vin de afară, de la oameni, de la împrejurări, asupra cărora, n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire, în tine răsare şi în tine înfloreşte şi leagă rod când ţi-ai pregătit sufletul pentru El.
Şi pregătirea aceasta e operă de fiecare clipă. Când pierzi răbdarea împrăştii tot ce ai înşirat şi iar trebuie să o iei de la capăt. De aceea vezi atât de puţini oameni fericiţi... ATÂŢIA CÂT MERITĂ.
A, dacă nu ne-am iubi pe noi fără măsură, dacă n-am face atâta caz de persoana noastră şi dacă ne-am dojeni de câte ori am minţit, sau ne-am surprins asupra unei răutăţi, ori asupra unei fapte urâte, dacă în sfârşit, ne-am examina mai des şi mai cu nepătimire (lesne-i de zis!), am ajunge să răzuim din noi, partea aceea de prostie fudulă, de răutate şi de necinste murdară, din care se îngraşă dobitocul ce se lăfăieşte în nobila noastră făptura.
Se ştie că durerea este un minunat sfătuitor. Cine-i mai deschis la minte trage învăţătură şi din durerile altora.
Eu am mare încredere în voinţa ta. Rămâne să ştii doar ce vrei. Şi văd că ai început să ştii şi asta. Doamne, ce bine-mi pare că ai început să te observi, să-ţi faci singură mustrări şi să-ţi cauţi vină.
Aşa, Mimilica dragă, ceartă-te de câte ori te simţi egoistă, de câte ori te muşcă de inimă şarpele răutăţii, al invidiei şi al minciunii. Fii aspră cu tine, dreapta cu prietenii şi suflet larg, cu cei răi. Fă-te mică, fă-te neînsemnată, de câte ori deşertăciunea te îndeamnă să strigi: ”Uitaţi-vă la mine!”. Dar mai ales aş vrea să scriu, de-a dreptul în sufletul tău aceasta:
“Să nu faci o faptă a cărei amintire te-ar putea face vreodată să roşeşti”. Nu e triumf pe lume, nici mulţumire mai deplină, că o conştiinţă curată.
Păstrează scrisoarea asta. Când vei fi trăit cincizeci de ani ai să o înţelegi mai bine. Să dea Dumnezeu să o citeşti şi atunci cu sufletul senin de azi!
Te îmbrăţişez cu drag,
A. Vlahuţă
                                                        text preluat integral de pe ortodoxiatinerilor.ro