Pe când locuiam în Vyronas, peste drum de noi stătea un cuplu de tineri. Soțul era polițist și soția, funcționar. După ce-au dobândit primul copil, femeia aceasta, pentru că nu avea rude sau cunoscuți care să o ajute, alerga de una singură să le facă pe toate, să gătească, să se îngrijească de copil, de casă, să fie la serviciu, și era în permanență cu un suspin pe buze.
Doi ani mai târziu i-a apărut o tumoare la nas. Când analizele au arătat că era cancer, m-a rugat să o însoțesc la sfânt. Am intrat singur in chilie și, după ce i-am vorbit despre ea, mi-a răspuns:
-Omul pățește asemenea lucruri din pricina supărării. Nu văd să trăiască mult...Spune-i să intre.
-De ce te superi copila mea? Supărarea ți-e de vină! Ai grijă să te vadă medici buni.
I-a citit o rugăciune și a plecat. Când am rămas singuri, am văzut cum lacrimi i se rostogoleau din ochi în timp ce se ruga cu glas scăzut. După puțin, am prins curaj și l-am întrebat:
- Sfinte părinte al meu...de ce, ce-ai văzut?
-Din păcate o să plece repede și o să-și lase copilul orfan!
Femeia aceasta provenea dintr-o familie foarte bună, cu un suflet sensibil. Voia să nu-i scape nimic, să le facă pe toate cum trebuie, fiind mereu încordată. După șase luni de la această vizită a adormit pentru totdeauna și și-a aflat liniștea, lăsând în urmă grijile și chinurile lumii de aici.
Extras din Cartea Sf. Porfirie Kavsokalyvitul, Strigați-mă, și vă voi ajuta.
Mulțumim ca ne-ai amintit ca viața de aici e trecătoare. Prea mult ne zbatem pentru nimicuri, cu greu înțelegem adevărata grija pe care trebuie sa o avem, o știm, dar mereu suntem atrași in "pânza de păianjen" a caruselului zilnic.
RăspundețiȘtergereSfinte Porfirie roaga-te pentru noi!
Vezi tu, nu alergătura e problema, ci cât de mult îngăduim sa ne consumăm pentru toate. Noi femeile greșim când vrem sa controlăm cu minutiozitate fiecare pas al familiei, fiecare activitate, fiecare oră. Și ne supărăm când lucrurile nu merg cum vrem noi. De mine zic, desigur. Am rămas foarte impresionată de această întâmplare, m-am gândit mult la ea.
ȘtergereIn vara asta s-a stins o preoteasa deosebita care a lăsat în urmă 2 copilași mici!
RăspundețiȘtergereAvea 36 ani și o viață plină cu acțiuni etc
Dumnezeu sa o ierte și s-o odihnească în veci!
Ștergere„supararea e de vina” nu alergatura, nu ca vrem sa le facem pe toate ci faptul ca ne suparam ca nu le facem pe toate, faptul ca ne suparam cu ies cum vrem noi, ca ne suparam ca nu avem timp pentru noi dar nici nu facem nimic sa ne eliberam acel timp al nostru, al bucuriei, al comuniunii cu noi, cu Dumnezeu, cu cei dragi.... Apoi apare supararea ca nu ne este apreciata munca pe care nu ne-o cere nimeni. Nu ne cere nimeni sa ne jertifm pe altarul gospodariei. In schimb ni se cere bucurie, echilibru, liniste sufleteasca....
RăspundețiȘtergereAșa este! Și daca femeia ar fi in comuniune cu Dumnezeu aceste supărări nu ar exista.
ȘtergereAndreea, multumesc pentru postare.
RăspundețiȘtergereSa ne fie spre luare aminte!💖
Ștergere