Suntem veniți, de aproape o săptămână, la nașii copiilor. Mereu se întâmplă când vin la ei să fiu în pragul cel mai de sus al epuizării. Și mereu prezența lor, casa lor, sfintele slujbe săvârșite de părintele au același efect asupra mea. Simt că m-am regăsit și am primit puteri noi. Astăzi am avut un gând: Hristos a venit pe pământ și s-a jertfit pentru noi...iar eu de foarte multe ori fug de cruce, cârtesc când îmi este greu. Lumea aceasta ne învață să ne gândim doar la noi, Hristos și mai apoi sfinții ne-au învățat că adevărata fericire o primim când iubim și ne jertfim pentru aproapele nostru. Mă rog Lui Dumnezeu să lumineze sufletul meu în fiecare zi, îmi doresc ca El să fie centrul vieții mele, iar când eu rătăcesc pe căi străine, El să bată cu putere la ușa inimii mele. Adevărata și cea mai curată fericire va veni mereu numai de la Dumnezeu.
Iubirea care te odihnește vine de la Dumnezeu!!! Asta căutăm cu toții !!! Dar vrajmasul știe cum să ne devieze de la Adevar 😔 Nădăjduim mereu că și atunci când crezi că nu te mai poți ridica, mana Lui e mereu întinsă sa ne scoată din mocirla in care ne-am afundat!!! Mă bucur tuși că ai clipele astea minunate in sufletul tau!!! Sa știi că momentele acestea în care ne regăsim bucuria de a merge mai departe sunt fara de preț!!! Sunt ca apa rece de izvor in zilele toride ☺️
RăspundețiȘtergereDa, ai dreptate!🤗♥️
ȘtergereLuiza, acești oameni sfințesc locul. În prezența lor mă încarc. Și pe deasupra au binecuvântarea să locuiască și într-o zonă atât de frumoasă. Din păcate ajungem la ei numai de două, trei ori pe an.
RăspundețiȘtergereReferitor la ultima ta frază: ce interesant că atunci când am compus postarea exact o frază asemănătoare cu a ta mi-a venit în gând și deși nu am scris-o, ai asternut-o tu aici.