marți, 2 februarie 2016

O amintire frumoasă


01 februarie 2016
Seara, înainte de culcare eram toți trei în pat. Iri spune: eu nu a chinat! Păi, du-te să te închini cu tata, îi spun eu! 
Se dau amândoi jos, merg la locul de rugăciune, se aud pupici zgomotosi:))
Apoi urmează momentul mult așteptat de Iri care spune: ti cu mil! se repeda la mir și îl alege pe cel de la Sfântul Serafim. Tata o da pe ea și spune : pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, Doamne Iisuse Hristoase, miluiește pe roaba ta! Dupa ce termină urmează rândul ei :)) Ea, văzând ca tata a spus ceva mai elaborat spune: Doamne cât ete de bine:))) urmează mana, la fel, Doamne cât ete de bine:)). Eu din pat aproape că nu îmi vine să cred. Mă bufnește râsul. Așa începe o rugăciune mai lungă despre părinți, pe care o știe ea.:))Are 3 anișori neîmpliniți dar ne umple inimile în fiecare zi.

3 comentarii:

  1. Ce amintire de nepretuit! Sa-ti traiasca mica minune, sa-ti aduca multe bucurii!

    RăspundețiȘtergere
  2. Copiii sunt curati de aceea Dumnezeu ne bucura prin ei :) Frumos!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa este! Si încă cata bucurie și dragoste primim de la copii.Uneori ai impresia ca ai vrea sa nu mai crească:)), sa rămână la fel de curați și puri.

      Ștergere