vineri, 15 decembrie 2023

Lumina care a strălucit în întuneric

     Ne aflăm în ultimele zile ale acestui an și cred că fiecare dintre noi a întors puțin capul, a privit înapoi și s-a întrebat ce reușite a avut. 

     Pentru mine 2023 fost un an extrem de dificil. 

     A fost anul în care am plâns foarte mult. Anul în care am deznădăjduit foarte des. Anul în care aproape mi-am pierdut credința. Anul în care unii dintre prieteni s-au depărtat și alții au stat lângă mine când am avut nevoie de ei. Anul în care nu am mai avut încredere în mine. A fost un an în care am simțit că Dumnezeu le dă pe toate la o parte și mă întreabă: acum, cine ești? Ce poți, acum ce mai ai? Nu mai aveam nimic, decât o inima disperată. 

Apoi când toate au fost jos, am mers într-o zi la spovedit. Am întâlnit acolo un Dumnezeu atât de blând și iubitor și am simțit că m-a primit ca pe un fiu risipitor. Că m-a îmbrățișat și mi-a spus:" Eu sunt stânca pe care vei sta de acum." Că mi-a ridicat bărbia, mi-a șters lacrimile și mi-a arătat că numai sub aripa credinței voi putea să îmi duc crucea. 

Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru această cernere. Că mi-a arătat că sunt nimic fără El și că toate stau nu pentru că eu știu să le țin, ci pentru că El face milă cu mine. 

Îi mulțumesc pentru că deși am cârtit foarte mult până la urmă dragostea Lui m-a biruit. 

Îi mulțumesc pentru că atunci când a fost beznă în viața mea El a fost lumina care a strălucit în întuneric. 

Slavă lui Dumnezeu pentru toate! 

4 comentarii:

  1. cred ca toti avem perioade din acestea in care ne pierdem increderea in Dumnezeu si nu mai putem merge pe apa, ne ducem la fund...Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoi?Eu pot sa poruncesc furtunii sa taca, tie sa mergi pe valuri, Eu am grija de toti si de toate...Dumnezeu sa ne lumineze!princate din astea n-am trecut si eu, diavolul sta la panda ca un leu, cautand sa ne inghita, ne ataca cu ingrijorari, cu frici,cu necredinta,cu deznadejde...Rugaciune multa, ganduri bune, recunostinta , si incet incet iesim din mlastina

    RăspundețiȘtergere
  2. Toti trecem printrun asa moment, sa te privesti cu ingaduinta, cu intelegere. Dumnezeu ne arata ca ne iubeste oricum, mai mult decat o facem noi insine, mai mult decat o fac "apropiatii"... Daca ai pierdut prieteni... e pt ca Dumnezeu a auzit destule conversatii in lipsa ta... Lasa-i dusi. Sunt destui cei care se uita la tine cu drag si admiratie 😊 mai bine mai putini si de calitate decat multi si....

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga mea Andreea, nu pot decât să te îmbrățișez strâns și să mă bucur pentru tine. Slavă lui Dumnezeu că ai zărit lumina care strălucește chiar și în întuneric.
    Nu e ușor, nu e deloc ușor... Dar, ce ne-am face fără El?
    Sus să avem inimile!

    RăspundețiȘtergere
  4. Suntem nimic fără Bunul Dumnezeu! Fiecare zi a noastră e o noua șansă de a ne da seama ce suntem, cine suntem, de a creste în credință, în iubirea de El, de aproapele! Asa e tuși, cu toții deznădăjduim, vrăjmașul e neobosit, mereu la datorie. Sa dam Slava Lui pentru toate și sa-l rugam sa nu ne lase niciodată sa cădem de tot. Ai văzut ca nu te lasă de tot, mereu întinde mana lui bună și ne scoate din mlaștina în care suntem. De am putea mereu sa avem trezirea sufletului, nu am mai cădea. Și eu de câte ori ma mustru singura, ca mereu cad. Am înțeles ca pana voi pleca din lumea asta va fi asa. Dumnezeu e totul! Sa ne ajute Maica Domnului sa-L vedem în toți si-n toate🙏

    RăspundețiȘtergere