joi, 27 iulie 2017

Inselare

E dimineata...ma simt asa de bine, atat de recunoscatoare pentru ca Dumnezeu mereu imi vine in ajutor pentru a ma intelepti in viata aceasta. Notez mai jos cateva randuri dintr-un caiet, pe care le-am scris noaptea trecuta:


Inselare
     Am fost la mall. Singura, pentru ca am avut de facut cateva cumparaturi si adevarul este ca am simtit nevoia si sa mai ies.
     Cate oferte, ce preturi mici si ce calitate buna aveau unele haine. Desigur, erau si gunoaie, dar cine se mai uita la eticheta in ziua de astazi? Sunt acasa acum dar gandul mi-a ramas la un tricou si un maieu de la C&A din bumbac bio(ooo...ce eticheta impresionanta avea, parca imbracai "sanatatea".)
     Simt o stare de robire si in acelasi timp imi dau seama. Toate acestea, hainele, accesoriile, decoratiunile, au ajuns sa ne fie atat de accesibile si ceea ce ne atrage ca un magnet este faptu lca nu mai sunt chinezariile de acum cativa ani. Nu, acum ai si calitatea, esti printesa pe bani putini. Iti vine sa iti schimbi toata garderoba la cate oferte gasesti la mall. Intr-un magazin, pe peretele din fata casieriei, scria ceva de genu: Adu aici hainele vechi pentru reciclare, impreuna reinventam moda, sau ceva de genu. Eu spun: du hainele tale vechi acolo apoi plimba-te prin magazin dupa altele, ca sunt mai noi, mai la reducere, mai calitative. Draga, cine mai poarta haine ponosite in ziua de astazi cand toate ne sunt atat de accesibile Cumparati,cumparati,cumparati!
     De fiecare data cand ies din mall aceeasi fraza imi rasuna in cap: Fericit cel care v-a putea sa reziste la toate acestea! Si spun: Fericita este femeia care va stii sa fie cumpatata!
     Am cunoscut o vaduva. O femeie frumoasa, blanda, cu un zambet cald, vesnic pare bucuroasa. S-a asezat pe banca langa mine. Nu imi aduc aminte exact ce am vorbit atunci, dar mi-a ramas o vorba de-a ei: Mi-am dat seama ca multe lucruri le-am cumparat in viata fara sa am neaparata nevoie de ele.Nu mai cumpar decat strictul necesar.
    Ce bine ca Dumnezeu a lasat ca femeia sa fie condusa de barbat. Cata odihna! Altfel ieri spargeam 200 de lei pe o pereche de sandale de la Dasha. Erau la reducere, erau feerice, erau...ca de printesa.Dar adevarul este ca am si nu sunt rupte, nici urate.
cumpatare, cumpatare!:)

Cand m-am casatorit am dat cu capul de un stalp:)) Stalpul numit sotul meu:) Erau primele luni de casatorie si eu imi tot cumparam, imi tot trebuiau haine: ba fuste, ba cine stie ce esarfa de vis. Sotul meu imi spune: iubirea mea, nu putem continua asa sa tot cumparam haine, uita-te in dulap sa vezi ce mai ai, ce poti folosi. M-am infuriat pe el, am plans dar nu am avut ce face. Am deschis dulapul si intr-adevar: acolo erau! Le-am calcat, le-am asortat si buna am fost. In anii in care am stat la mama eram obisnuita sa tot am, daca mi se promitea ceva stiam sigur ca voi primi. Apoi m-am casatorit si au fost alte prioritati: intretinerea, benzina, cauciucuri de vara, mancarea si cate si mai cate. De aceea ma gandesc uneori ca nu e deloc ok sa promiti copilului tau ceva si apoi sa mergi pana in panzele albe sa te tii de promisiune. Pentru ca daca il vei obisnui asa in viata va suferi pentru tot felul de nimicuri, asa cum am fost eu. Ce greu mi-a fost sa accept refuzurile. Si erau lucruri de nimic. O prietena imi spunea : eu daca mergeam cu sotul meu intr-un magazin si ii aratam o camasa iar el doar dadea usor din cap( nu a refuz ci a : asa si asa) nu mai vorbeam cu el 4 zile. Da, acestea suntem, femeile care au primit, care au avut parinti care au facut aproape totul, ca sa aiba copii, sa nu sufere. Si uite, te casatoresti si tu vrei camasa chiar daca mai ramai cu 15 lei in portofel. Treci peste sot, treci peste celelate necesitati dar ca sa ai, sa fii printesa, sa arati bine.


Deseori ma gandesc la ultimele  cuvinte ale sfantului Valeriu Gafencu: "Ateismul va fi invins, dar fiti atent cu ce va fi inlocuit!"
In cartea Intoarcerea la Hristos de Ioan Ianolide exista o mica nota la capatul acestei fraze. Scrie asa: Parintele Serafim Rose indica clar, inca din 1982, echivalentul "democratic" al ateismului comunist: "civilizatia Disneyland" adica o viata de distractii, placeri, confort si jucarii pentru oameni mari. Mesajul acestei civilizatii a eului- "Traieste pentru prezent! Relaxeaza-te! Simte-te bine!"- se propaga actualmente cu o forta uluitoare in Romania si in toate statele fost comuniste. E un mod mai perfid- dar cu atat mai primejdios- de a spune omului ca trebuie sa uite de Dumnezeu si de orice alta viata decat cea de acum, adica de a-l duce la pierirea vesnica."

Da, am scris aceste ganduri pentru mine si le-am asezat pe internet poate vor fi de folos si altora. 


4 comentarii:

  1. Eu nu rezist la reduceri:)), dar eu nici nu ma duc prin mall, de obicei cumpar online cam totul, dar ies la cafele:), prin librarii si magazine de decoratiuni. Sa stii ca sandalele alea se zgarie in varf daca de ex te impiedici de o scara:)).

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ai mare dreptate, ca sa evit cumparaturile aiurea eu nu prea umblu prin magazine...de altfel, mai primesc cadouri❤❤ si ma multumesc cu ce am...cat mai simplu🌼

    RăspundețiȘtergere